Eurovision from Malmö to Moon

Cînd o fost Eurovision la Malmö ...

Genul programului : Trip cu link

        Tolea Ciobanu era un student simplu de la Tehnică. Nu era neam cu Nelly Ciobanu sau cu Mihai Ciobanu. Prosto așa îi era numele de familie. Fiind pasionat de audio-engineering, Tolică compunea muzică concretă pe care o încărca în playlist pe www.promodj.ru sau Last FM. Anul ăsta își făcu o piesă cu aranjament muzical propriu, își cusu un custium de scenă și participase la preselecția națională Eurovision Moldova. Finalul a fost fericit și Tolea primi biletul la Malmö. În luna mai un student reprezenta Republica Moldova într-o țară a boierilor, Suedia.

           WizzAir se ocupa de trasportarea fanilor din Moldova spre Malmö. Femeile au luat copchiii, cumătrii, blogheri și-au bîcșît rucsacele cu colțuni, plicuri de cafea, fotoapăratul și un comp. Stewardesele unguroaice nu puteau controla țăranimea din salonul navei. Una le explica echipamentul de salvare ce se afla sub scaunul fiecăruia. Alta le arătă mecanismul open/close a centurii de siguranță. Avionul întîrziase decolarea cu 3 minute față de ora stabilită. Într-un moment capitanul trase rucinicul navei, apăsă spriși cunopce colorate și făcu ca altele să migăiască intens. Cabina leocișilor se umpluse de lumină și gânduri.

          Cînd stewardesa Kinga trase perdica, avionul își ridica cu urlet galofcele motorului lăsînd în aer un fum alb cu miros de scat. Călătoria părea să fie gratis. Biletele norocoase erau împărțite de zumzi.md, ciupi.md, isic.md la cumătri, la cumatrii cumătrilor, nănașii cumătrilor, drujii de familie a cumătrilor, copiii cumătrilor. În concluzie salonul avea rata de ocupare a scaunelor de 98 %. La o altitudine pizdoasă de 2567 metri deasupra   Orheiului, pe ecranul control/panel  a leocișilor se semnaliză o problemă la închiderea ușilor. Probabil ușa de la compartimentul bagajelor a fost închisă forțat. Măsurile trebuiau luate srazu. Capitanul dictă coordonatele  la stanție. De acolo s-a sugerat Aeroportului Internațional Mărculești să măsuri de rigoare pentru aterizarea de urgență a navei  A320 aparținând companei WizzAir. Viteza era dohuia iar capitanul scoase avionul din scorosti, continuînd micșorarea altitudinii de zbor. Lumea din salon a tăcut ahuită de sunetul navei.

„ - Oi blea, mătincă nu are teagă, compresia îi slabă. ” zise Simion Ivanci, fost leocik-inginer la colhozul „Prietenie” din Șoldănești. 

„ - Țin minte prin '76 când strochem pădurea cu Antonov AN2, am pățît o nevoie cu compresia” exclamă omul. Credcă ne prizemlim de urjență undeva !

            Dejurnîi la Mărculești era Valerii Petrovici. În noaptea dinaintea Eurovision-ului, nimeni nu se afla pe teritoriul bazei înafară de cîțiva localnici cu căruța. Oamenii aveau delă cu niște țevi aliuminevîe și o cisternă de 1 tonă. La bază avioanele erau învelite gospogărește cu berezânt să nu ardă soarele în cabină. Pe scaturile avioanelor erau puse pocrivăli să nu crape rîzâna de la secetă. În jur domnea liniștea. Aeroportul nostru nu operează zboruri de noapte pentru că lumina nu corespunde CE to esti cerințe europene. Tovarașul Valerii Petrovici, arinse o țigară îngînând:

 „ - Hristosul mamii voastre cu aterizare și cu tăt”.

Ridică rubilnicele de la sșiocik, apăsă Pusk la panoul de radio. Scrumul de la țigară se împrăștia pe masă, pe șnurul de la telefon. Alerta ajunse în satele vecine. De la Gura Căinarului se întreptau spre Mărculești  cisterne cu apă minerală pentru sinistrați în caz de incident aviatic, de la Vadul-Rașcov  se porni un Sprinter cu pîine coaptă în smena de noapte plus 2 bacuri de 30 kg cu brânză de oaie în dzăr. 

         Aeronava primi coordonatele Î.S.  Aeroportul Mărculești. În intervalul 19 minute A 320 se apropia cu viteză de raionul Florești. Viteza era excesiva pentru aterizare. Capitanul mai făcu un crug, apoi încă unul. Cînd se prizemli pe pistă, aeronava lăsă la pământ 2 garduri de setcă, 3 rînduri de livadă și cîțiva plopi de pe șosea. De la un scat sări rîzîna de pe disc și A 320 se opri definitiv într-un nor de fum. În 2 ceasuri teritoriul se umplu de oameni cu bușlaturi peatnistîe, controlară documentele călătorilor. Vreo 3 aftobusuri Ikarus veniră pe la 5 dimineața pentru a direcționa călătorii spre Chișinău. Dimineața leocișii unguri ai aeronavei A 320 s-au suit într-un UAZ 469 cu tovarășul Valerii Petrovici. UAZ-ul a luat drumul spre centrul raional Șoldănești pentru a procura zapceasti. Sfîrșit. 

 În perimetrul Pieții Centrale din Șoldănești se pot procura piese de schimb. Majoritatea fiind de producție sovietică, zapcestele garantează buna funcționare a echipamentelor și sistemelor mecanice de orice generație. În imagine tovarășul Valeriu Petrovici Pîslari alege podșîvnice

Brînză de calitate se găsește la Șoldănești. Fotografia reprezintă un segment al spațiului comercial din centrul comercial raional. Aici gospodinele își egalează măiestria la produsele lactate produse în condiții de casă. Curat, sănătos, gust ca la măta în sat.

Tu, cetățene moldovan, nu crede tătă huineaua asta - dacă ești în  Grecia, Romania, Anglia, Franța, Spania, Rusia sau pe unde te-o apucat lucrul.  Sîmbătă sara nu uita, Aliona așteaptă SMS. 

Hristos a Înviat. Doamne ajută ! 

Politică, plov, Freud

Despre politică și plov

           Un salut slavnâi la oamenii buni ! Ce mai faceți ? Cum la voi ? Vă ajiung bani de trăit?  V nature, cum îi la Chișînău ? Dar la București ? Zaebisi, bucuroasă să aud. „Nu scriu des fiindcă nu am mare lucru de spus” cum a zis Albert Camus. Dacă vrei să zapizdești un comentariu și să precizezi iar că umorul de sortir, meriți palme peste obraji. Mai bine ieși din gradina me, reader arogant.

          Revenim.  Dacă nu ar exista imaginația, apu dijeaba mănînci pîine cu povidlă dimineața. Dar fiindcă ea există și e dahuia în peredoz, vreau să zic multe istorii: despre un covrig pufos cu jișîni cumpărat de la o simingerie puturoasă de pe Piezișa Clujului, porcul epilat, un acumuleator folosit și un vîprimiteli, un cimpoi cu tormoz la care cânta Ileana-Cosânzeana îi așteptarea lui Embrion-Frumos.

          Istoria primelor striptijeorșî din Baia Mare începe în 1995. Erau moldovence. Printre altele fimeile lucrau  la „Piranha”. Însă nu pot scrie multe inspirația e arsă de oboseală. Piranha era un local pesdos pe vremea ceea, simpla denumire venea de la acvariul plasat în mijlocul localului de agrement unde lumea se desfăta nesfîită de părul de la puță. Pe atunci industria acestui oraș minier din nord se ridica pizdeț. Se duceau dele pentru deschiderea și organizarea primelor loje masonice din Baia Mare. Huinea. Afaceri ca Coramet, Confistar, firme de transport internațional de mare tonaj merje zaebisi de Maramureșul se găsea printre locurile fruntașe din țara. Daje moldoveni din Bălți, Fălești s-au stabilit aici în 1996 și au deschis firme de comerț. Tăt pizdos. Și cum oamenii muncesc toată săptămîna, au nevoie și de hodină sufletească  și trupescă. Viorica o chema pe dansatoarea care era mamocică pe perjele care lucrau   la Piranha. Strînje capică de la  bărbații setoși de juice animator sau de la cei sătui de pearja nevestei, scâncitul copchiilor. Prin 1999 sau 2000 conducerea orașului a suferit schimbări din cauza aftoriteților. Multe întreprinderi erau ochite de mediul financiar privat.   Nu dețin informație despre managementul organizațional. De altfel îs ceainic fără jămalț în mediul de afaceri  din Baia Mare, dar mai ales din Chișinău. 

Razminkă minimalistă

Articolul dat nu reflectă neapărat părerea utilizatorilor spațiului web. Autorul poate folosi, distribui informația fără a primi intervenții din partea autorităților. Dreptul este strict garantat, vezi Articolul 10 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. Pentru cititori aroganți există X în colțul drept al paginii. Vapșe de ce ar trebui să ne dăm seama în fața aroganților, demagogilor, mediocrilor. 

Privind datele din statistici,  în anul 2013 a fost cel mai lenoasă activitate pe blog, anul trecut la fel. Nu-i Anu Nou, prosta facem statistici ca IDIS Viitorul.  Tipa eu student la jurnalism ar trebui pizdeț să scriu în fiecare zi pentru dezvoltarea unei fluențe narative. Scriind în fiecare zi „Vai, ce zi pesdoasă am avut azi la facultate” blog-personal, „Vai, ce colecție de papuci este la Gucci în această primăvară” fashion-blog, „Vai, eu mă îmbăt ca o jită în cluburi concenîe cu hipsteri sub orbecăială de dupstep” entertainment-blog. Astfel îți repari resoarele, utilizând pe lîngă zapcestele de suflet și tormoznaia jîdcosti. Știu în fiecare zi și în fiecare dimineață că sunt un student lenos. Nu citesc cărți, ci numai le încep. Profit de titluri și autori în discuții cu lume inteligentă care a citit și mai citește dohuia, în defavoarea timpului pe care eu îl petrec făcînd piure și salată de „ciuperci”, dând Like pe Făisbuk la idioți și perje, ascultînd pe replay diferite cîntiși, dormind, consumând plante din pachetele de ceai. Nu sunt vise și nici planuri. 

Azi jurnalismul e doar un mijloc de a  face oamenii ca oile. Berlusconi are MediaSet-ul italian prin care a reușit schimbarea în alegeri. Zilnic programele difuzate de acest gigant media zacrutește audiența de la mic la mare. Berlusconi are un IQ slab, dar deține o pesdoasă echipă de specialiști care utilizează diverse tehnici de manipulare prin intermediul massmediei. George Bush (batiușka) în 1988 a umilit un guvernator cu niște spoturi video electorale unde era prezentat un fost deținut care comise un delict la scurt timp după eliberarea sa printr-un program de reabilitare. Michael Dukakis era guvernator în Massachusetts la inițierea acestui program pentru zăkălani. Crezi că totul stă în informație ?  Nu blea, totul stă în modul de a interpreta informația

Degradarea - procesul firesc prin care trece fiecare om. Pielea se schimbă, apa se filtrează, în rinichi stau sărurile ca pe chiptilnic, celulele mor, altele se divid, creierul tău se întinde ca un farș stricat, dinții au smalțul fisurat. Plombele care ți le-ai pus de 4 ani în urmă sunt mai albe decît măselele. Dimineața te trezești, din gură îți pute a conservă de kilcă. E și normal ai mîncat ieri. Ridici capacul de la unitaz cu marginea tapcilor. Cămin

Sprijinindu-se cu o mână de faianța murdară, Marina se ridică cu picioarele pe unitaz pe când oamenii de afară se agitau fără suflet, fără cultură. Dintr-o Dacia 1300 urla Inna cu o piesă veche ca și virginitatea. Sunetul ajunse prin fereastră, decibelii pidaraji își facură loc prin peretele de la baie, unde era Marina. Cu chiloții și pantalonii deplasați departe de cur, padruga zăcea pe podeaua lipoasă din baie. Fire de păr ce conțineau ADN-ul etajului de cămin se întindeau în urină diluată din apa venită pe țevi. Peredoz

În țevile casei tale, blocului tău trăiește o lume obscură cunoscută parțial de ochiul santehnicului. Însă ceea ce nu se știe de oameni este pacea, pacea care persistă în depunerile de calciu, silicon, parabeni, oxid de titan, săruri de aluminiu. Dacă ai o șiudă pe șineva nu te bate ori sfădi ca prostul. Zapizdește-i în unitaz, o bancă de 3 kile cu muraturi de 4 ani. Rujul pentru femei conține plumb. Producătorii ascund ingredientul din listă sub forma altor săruri. O sulă, plumbul există. Cercetători dintr-o țară slavnaia de la o Universitate ahuenaia au descoperit că rujul este o sursa nocivă de plum, utilizat zilnic. Calitatea culorii de a fi mată pentru perje „cтойкий цвет” demonstrează saturația de plumb. Bulbuși la gură.

O fimeie anual hapanește 4 grame de plumb,

Bărbații poate hapanesc mai mult. 

Vă pup umed ca pe timpuri !

Hai noroc șî JIOS Aliansu ! 

Eminescu să ne judece

           Mie îmi place Eminescu. Tăt timpul Eminescu a fost oriunde ca și Dumnezeu. La școală în ramă cu prosop și stroga busuioc. Primăvara tăți copii și aduceau liliac care era florea preferată a lui Mișa. Sub liliac, cu florile de liliac Mișa tot timpul a petrecut timpul frumos . Mișa era student pe vremea aceea când scrierea de poezii era un lux. Poeții se delectau cu icră, purșei copți, băuturi scumpe din afară, în schimbul lingerilor în cur cu rimă. Se traia ghine și atunci.  Puțină lume știe ce însemna un om cu aftoritet și uvajuhă din partea pledului superior al societății. Eminescu avea un paltion în carouri, colțuni de lînă galbeni, pedjac  gros și vadalască. Îmbrăcamintea pe care o purta îi altoia pohuismul în organism: era el, proprietatea sa intelectuală  și poezia.    

         În anii de studenție Mișa care pe atunci fașea banul greu în calitate de sufleor, are ocazia la teatru în București   să steie la o pivă cu Caragiale. Caragiale stătea întins pe un scaun în calidor la teatru  cu grăunțe de sudoare sub pălăria scumpă de fetru. Valetul aduse o pivă cu guler pentru Caragiale care atunci avea clicica ”Lucar”. Se râdea în continuu scotocinduse în buzunarele redingotei  în timp ce Eminescu sorbea din piva brună.

Arișii

      Soviste. Asta lipseşte la moldovanu cu pasport JinȘîniu. Aroganţă şi chizda măsii pretutindeni. La Rîșcani cîteodată e liniște. Pe Ceucari umblă doar câinii zaibiți de musorul de prin padezduri - sași de clei, carton de la plitcă (semn că moldovanu se stroiește și nu mai merje la Zatoka), nici o bucată de covrig ori vreo borală proaspătă. La DRIVE sara asta cântă Niușa și ceva istradă russkaia. Tabletce albastre și  albe întrețin atmosfera narodului ibanit. O huinea plăcută. Borea tăie două șîpuri Baban cu apă bîhlită, strînsă încă de la sistarea din iunie.
- Hai bleaghi să îl pomenim pe Țoi ! Galea undi îmbli, adă niște tapci la balcon că e răși pe plitcă.
- Amuș, Bori. Stai să spăl posuda.
- Eee, audzî fa, amuș te înfoi. Eu cu șini  iobanîi v rot grăiesc. Niști faliga se găsește în borta asta?
- Hai că mă uit.
- Mai răpidi, că vine și Valera.
Galea răscoli într-un șcaf cu fanera ruptă. Borea prinse un țînțar cu 2 degete - reacția Pizdeț. Dintr-un bummer cu înmatricularea în Călărași se coboară  barîga, doi oameni bolfoși cu jguturi, și poate aftoritet.  La etajul 10 se aud zâmbete cu tusă seacă. Osânda și pizdețul vecinilor. Bolfoșii intră în lift, în urma lor se grabi  Valera cu zamocul ADIDAS în barbă. De la Bojica cade o bucată de faliga arsă. Șaric se apropie  flămînd de pergament, îl mirosi și se retrase după un bloc. Cineva sună la ușă. Borea ieși în șortiși pe calidor. Cu picioarele aranjă niște tapci ShanLian și crosofcele XingMei. Când lumina se stinse de la rubilnic  Borea avea o întrebare.
- Valerușa tu ești ?